... am esuat...
de vand dusa-n rapire
spre-a ma lega mai bine
de pamant
cotat-am firul vietii din trecut
sa cos cu el tesatura sfasiata a umanitatii
adresandu-ma tuturor si nimanui
am devenit al cerului paznic...
norii improscau
bucati de gheata-nflacarata
in bratele durerii sfasietoare
cu ranjet animalic.
aplecat-am fost sub povara mortii
in ploaia nemiloasa si gandu-mi palid
dezordinea de nestapanit a mintii
mi-a imblanzit stransoarea lumii
vartejuri de scantei
un cosmar in stare treaza
curmand concertul de rasete
sunt clerul bisericii infernale
traiesc in cioburi de speranta
diavolul se astampara
si sfasiat se-nsira
alergand la malul marii-n spume
scoici sihastre
pentru mine sa adune...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu