Ultimul avant

din intunericul ce macina voios
cruda nepasare a omului de jos
din sangele ce curge pe pamant
se nasc diavolii ce fura si mint.

prin aburii ce rup din carne
ploaia de gloante ii canta la moarte
un cantec morbid incarcat cu duhoare
ce-alinta campul care-ncet moare...

ode-a bunilor zei pagani
cantari de veci pentru mormant
adormi in  cripta-ti prafuita
transeu-ti fie-n veci ispita...

cantul mortierelor strabate
campul presarat cu gropi
si corul de tipete-l imparte
in muti,si orbi si morti eroi...

asculta nebunia-i calm inflacarata
cum cauta-ntre lesuri in fiecare groapa
eroi cazuti in sange se imbata
in ghearele vechi ale mortii trec prin poarta...

Un glont ratacit - Varf de lance

paznici la durere eu mi-am pus
vechi regate retezate de demult
zi ce-n vis s-a dus, nobile creaturi
o haita de demoni urlatori

picioarele(-mi) bat intr-un ritm nemilos
strivind infern in calea lor
un adevarat amestec dureros si dulce
din betia puterii putin sa guste

privind tinta inainte
sub casca de otel
pana in mijlocul infernului
arzand ranile provocate de curele

paznic al somnului
gardian al naturii
calator printre zei
demon din vis adu-mi doar placeri

securea razboiului poarta zeilor darama
amuzament demonic, canta si descanta
uitata cheie a viselor...stiinta interzisa
groaza renegata, rana sihastra...nu mai e...

Groapa de vechituri

cad,alunec de pe-o stea...
nu vreau sa plec din lumea mea
aici eu vreau sa mai raman
nemuritoare ca un vant...

dar cad,inca alunec...
nu pot opri a mea menire
e lunga calea pana jos
si nu cunosc pe nimeni azi (pe nimeni astazi nu cunosc)

imi dau drumul,nu mai rezist
puterile m-au parasit...
de voi trai acolo jos
sper sa retin de unde-am fost.

sa meriti tu asa un zeu
popor nebun si fara tel
sa sufar eu pentru nimic
sa ma treziti din al meu vis.

dar cad,dar,inca zbor
ma zbat sa urc,din nou,pe tron
s-ajung n-apoi in lumea mea
sa uit de ei si ura ta.

in vise eu sa va apar
sa va ofer iubirea mea
in noapte,brusc,sa va treziti
si sa oftati c-a fost un vis...

Zi ce-n vis s-a dus

In campuri ciuruite de anii crunti si multi
Pasesc deasupra mea spre vechii munti
Am ascultat simfonia gloantelor din fier
Tesand pustiul veac c-o neagra melodie,sper
Ca tristul duh uman al meu sa poata
Scapa pe margine de cer de-a vulturilor gheara.
Ascunse porti ale cunoasterii,va caut
La panda stau cu ochii rosi de oboseala
Pacea sumbra gandirea-mi solitara o evita
Ciopartita-mi zace inima si plange...
Am esuat in drumul meu spre glorii
Sfasiata de minciuna ma asez la margine de univers
Sunt o balta de doliu ce ma-nsir pervers...
Sunt pamantul gol cladind regat tacerii.